Valeria Jalenco, cum să previi hărțuirea online dacă ești persoană publică

Persoana publică trebuie din start să înțeleagă că e target pentru abuzatori?

Emisiunea recentă despre violența domestică cu Valeria Jalenco, Adrian Stoica și Daniel Duță

Când ești persoană publică și ai vizibilitate, inevitabil devii target (din eng. țintă). Nu neapărat pentru că ai făcut ceva greșit, ci pentru că exiști, ești acolo, te văd mulți, și unii dintre ei nu știu cum să-și gestioneze frustrările. Te proiectează, te judecă, te atacă. Uneori subtil, alteori fățiș. Dacă spui ceva, li se pare prea mult. Dacă taci, li se pare suspect. Orice faci poate fi întors împotriva ta.

A fi target înseamnă că devii o țintă pentru nervii, complexele, geloziile și rănile altora. Nu pentru că meriți, ci pentru că ești expusă. Și când ești expusă, unii te aleg ca loc unde să arunce ce nu pot duce în ei.

Și nu e personal. Chiar dacă pare. Dar trebuie să știi cum să te protejezi. Să înveți când să taci, când să răspunzi, când să dai block, când să respiri adânc și să mergi mai departe. E parte din prețul vizibilității. Dar nu e un capăt de lume. Doar un context care cere să fii atentă cu energia ta.

Dacă nu știi ce se întâmplă, poți ajunge să te întrebi ce e în neregulă cu tine. Dar când înțelegi că e despre ceilalți, despre ce trezesc ei în tine, și tu în ei, totul devine mai clar. Nu mai iei totul în piept. Doar îți vezi de drum.

În emisiunea despre violență domestică, ai menționat că femeile sunt educate să fie victime, ce ai făcut tu personal ca să ieși din acest rol?

Pe scurt: prevenție + acțiune + echilibru emoțional

Eu, personal, nu-mi las viața întreagă la vedere. Nu-mi arăt adresa, mașina, iubirea, părinții. Le țin în taina mea, ca pe un scut. Pentru că orice gest nepăzit poate deveni o fisură, un gol în apărarea mea. A fi vocea femeilor nu e doar un dar, e și o sabie cu două tăișuri. Înseamnă să mergi expusă, dar conștientă. Asumată.

Vrei atenție sau chiar ești asumată?

Abuzatorul vrea atenție, proiectează asta pe mine, evident. Abuzatorul își va asuma: cine sunt, ce merit, cum trebuie să trăiesc.

Pașii unei persoane publice pentru a preveni invazia agresorilor?

Am vorbit despre asta în emisiune: să știe că dacă este carismatic, nu înseamnă că este un om bun. Să știe cum arată portretul unui hărțuitor experimentat, am menționat în emisiunea că acesta ia amenzi constant, preferă să iasă la un spritz cu prietenii și să pară cât de cât integrat în societate. Prevenția este modestia, cu cât mai puține informații sunt afișate pe internet, cu atât mai bine. Afișează câte cărți ai citit, nu câte mașini ai.

Ar trebui autoritățile să colaboreze cu influenceri?

Da, autoritățile ar trebui să colaboreze cu influenceri. Nu pentru imagine, ci pentru eficiență. Pentru că vocea unei instituții ajunge greu la inimile oamenilor, dar vocea unui om care a trecut prin ceva și știe ce vorbește, poate schimba mentalități. Cu o condiție: colaborarea să fie bazată pe respect reciproc și orientată spre educație, nu spre control.

Colaborare inteligentă: Poliția + Influenceri = Educație și prevenție

În acest scenariu, autoritățile creează ghiduri clare, simple, adaptate pentru social media, pe care le oferă influencerilor cu impact în comunități vulnerabile sau expuse. Poliția nu dictează tonul, dar oferă informația corectă: ce înseamnă o plângere penală, cum se adună probe, care sunt drepturile victimei. Influencerii, la rândul lor, dau mesajului umanitate și vizibilitate. Vorbesc pe limba publicului lor, arată exemple concrete, normalizează ideea de protecție legală. În loc de haos, apare coerență. În loc de panică, apare putere.